“Universitate” virtuală de studiere a bolilor rare

Unica platformă, din estul Europei, pentru depistarea bolilor rare funcţionează la Zalău

“Parteneriat Norvegiano-Român (NoRo) pentru progres în bolile rare, este o iniţiativă care îşi propune îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate de boli rare din România, prin acces egal la diagnostic timpuriu, tratament de calitate şi servicii de reabilitare prin intermediul unei reţele complexe şi accesibile de facilităţi şi resurse”
Reprezentanţii APWR

28 Aprilie 2011

Asociaţia Prader Willi România (APWR) a inaugurat la Zalău o “universitate” virtuală de studiere a bolilor rare. Platforma, care are ca scop instruirea unor specialişti în depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor rare, a fost creată în cadrul unui parteneriat româno-norvegian.

Preşedintele APWR, Dorica Dan, a explicat că prin intermediul platformei, care este accesibilă la adresa http://www.edubolirare.ro, toate persoanele interesate, care lucrează în domeniul medical şi nu numai, pot urma în sistem on-line anumite cursuri precum „Integrarea socială a persoanelor cu handicap” sau „Managementul în boli rare”.

Centru unic În Europa de Est

Potrivit Cameliei Arion, coordonatorul proiectului, situl are şi o secţiune de ştiri şi informaţii de ultimă oră, dar şi un catalog care cuprinde peste o sută de boli rare, şi documente referitoare la proiecte, programe şi strategii în domeniul bolilor rare. Nu lipseşte nici tradiţionala secţiune de întrebări, prin care şi persoanele care nu sunt de specialitate dar sunt interesate să afle detalii despre o anumită boală se pot informa.

Tot în cadrul acestui proiect va fi inaugurat, la finalul lunii iunie, şi un „Centru Pilot de Referinţă pentru Bolile Rare”, care este unic în Europa de Est. “Parteneriat Norvegiano-Român (NoRo) pentru progres în bolile rare, este o iniţiativă care îşi propune îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate de boli rare din România, prin acces egal la diagnostic timpuriu, tratament de calitate şi servicii de reabilitare prin intermediul unei reţele complexe şi accesibile de facilităţi şi resurse”, au declarat reprezentanţii APWR.

Finanţare norvegiană

Valoarea proiectului este de aproape 2.000.000 de euro, din care aproape 80 la sută este contribuţia Guvernului Norvegiei, 80.000 de euro a Ministerului Sănătăţii, iar 8.000 de euro de la Consiliul Judeţean Sălaj şi 12.000 de euro de la APWR.

Potrivit statisticilor, 1.300.000 din România suferă de o aşa numită boală rară – care afectează mai puţin de cinci persoane la 10.000. Una dintre marile probleme ale acestor pacienţi este aceea că de cele mai multe ori boala este prost sau deloc diagnosticată.

Clasa pregatitoare continua sa fie marul discordiei intre parinti si Ministerul Educatiei

28-02-2012; sursa: http://tzukutzaworld.wordpress.com

Un sondaj realizat de Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) arata ca aproape 75 la suta dintre parinti resping infiintarea clasei pregatitoare, iar restul de 25 la suta considera ca invatamantul din Romania nu este pregatit pentru a introduce aceasta clasa din anul scolar 2012-2013.

De precizat ca la nivelul Capitalei, Ispectoratul Scolar a anuntat ca are in prezent inregistrati 19.500 de copii de 6-7 ani in gradinite si a calculat ca in anul scolar 2012-2013 ar avea nevoie de 23.550 de locuri pentru clasa pregatitoare si clasa I, luandu-i in calcul si pe cei care nu frecventeaza invatamantul prescolar.

Nici profesorii nu sunt prea incantati de infiintarea clasei pregatitoare. Cel putin nu din noul an scolar. “In privinta profesorilor care au raspuns la acest sondaj, rezultatea sunt asemanatoare cu cele efectuate in randul parintilor, diferentele fiind sub marja de eroare de 3%”, se arata intr-un comunicat de presa al FSLI.

De precizat ca FSLI solicita premierului Mihai Razvan Ungureanu sa suspende Ordinul MECTS nr. 3064 / 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind cuprinderea copiilor in clasa pregatitoare si in clasa I pentru anul scolar 2012-2013 si a Calendarului inscrierii. Sondajul a fost realizat de FSLI in perioada 21-27 februarie, atat in randul personalului din invatamant, cat si al parintilor. Chestionarea s-a facut online pe 1.863 de persoane. Analiza mai arata ca 55,56% dintre cei chestionati sustin ca aceasta clasa trebuie sa functioneze la gradinita. Potrivit respondentilor, cele trei conditii minime necesare functionarii optime a clasei pregatitoare sunt: baza materiala, respectiv banci, scaune, grupuri sanitare, spatiu suficient in sala de curs; existenta programei scolare; corpul profesoral special format. Vezi calendarul inscrierii in clasa pregatitoare si actele necesare Aproximativ 74% dintre cei care au raspuns la chestionar considera ca cele trei conditii minime trebuie asigurate de catre minister, 17% de catre autoritatile locale si 9% de catre parinti si profesori. “Fara aceste conditii minime, principalele riscuri enumerate de catre repondenti sunt: copii suprasolicitati, nespravegheati, surmenati, stresati si obositi; dezechilibrul emotional, si nu numai, al copilului la o vârsta atât de frageda; copiii vor fi cobaii unui experiment nereusit; premisele cresterii abandonului si esecului scolar; randament scolar scazut; dezvoltarea fizica defectuoasa din cauza mobilierului scolar”, mai arata FSLI.

Curtea de Apel Bucureşti judecă, azi, cererile formulate de mai mulţi părinţi de anulare a ordinului ministrului Educaţiei privind înscrierea în clasa pregătitoare şi în clasa I, care ar urma să înceapă pe 5 martie.

Vezi calendarul inscrierii in clasa pregatitoare si actele necesare

Poveste cu copii pentru adulți

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei.

Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis: “Doamna, dar sunt puse invers…”

Intr-adevar, erau pe picior gresit… Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia.

Insa atunci baietelul a zis: “Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!” In loc sa strige la el: “De ce nu mi-ai spus??”, educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte.

Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus: “Sunt cizmulitele fratelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.”

Acum ea nu mai stia ce sa faca… Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.

Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat: “Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!”

Raspunsul strengarului? ”Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pierd…”

Orar semestrul II master Consiliere Genetică, Cluj-Napoca

atasez weekendurile primite pana acum de la colegii de la UMF (mai trebuie sa il primesc pe cel de Psihologia Sanatatii Clinice – va fi undeva spre sfarsitul semestrului):

23-25.03 (Radu Popp) – Etica in consiliere genetica – incepe Vineri, nu Joi – se va anunta locatia si ora de incepere
29.03-01.04 (Radu Popp) – Etica in consiliere genetica – incepe Joi
03.05-06.05 (Ramona Moldovan) – Practica de specialitate – incepe Joi
18.05-20.05 (Victor Pop) – Genetica dezvoltarii – incepe Vineri (UMF)
25.05-27.05 (Victor Pop) – Oncogenetica – incepe Vineri (UMF)

Te rog mult sa distribui orarul catre colegi. Am sa il afisez si eu pe site cat de repede.

Bafta in noul semestru

The best style is the style you don’t notice – Somerset Maugham

Dr. John Opitz – Together We Can Make A World of Difference

FG Syndrome Family Alliance

Together We Can Make A World of Difference

The following is an excerpt from an email received in March, 2010, from Dr. John Opitz, Professor of Pediatrics, Human Genetics and Obstetrics and Gynecology, at the University of Utah:

I’ll be done teaching at the end of April and as of 4/28 will be back in clinic every Wednesday morning between 8:00-10:00 (at 10:00 the latest I must be in Pathology – if we have an autopsy that day – I also function as genetic coordinator for the stillbirth program). Thus, every Wed AM I can see 2 new FGS families.

My contact information remains unchanged (john.opitz@hsc.utah.edu) and I hope will still unchanged until I retire in 4-5 years (BD 8/15/1935).

You will, of course, be the first to hear of any new developments in the genetics of FGS. We just now sent DNA on the prototype Family 1 from Utah, that mapped the locus for FGS3, to a group of collaborators at Ohio State University in Columbus. As you know, FGS3 maps to Xp22.22. That is also the location of the gene MID1 implicated in the cause of the GBBB (“Opitz”) syndrome which shares many developmental similarities with FGS3.

Over 2 years ago a senior postdoctoral fellow at Columbus introduced me to a wonderful little boy with a tiny (but real) deletion (loss) of DNA from MID1 “who did not have Opitz/GBBB syndrome.” When mom and the boy came to SLC last summer for consultation he had evident FGS, thus FGS3. Therefore, we have a potentially extremely valuable lead to test the hypothesis that FGS3 is due to mutations of MID1, rather less severe ones than seen in the GBBB children, hence of lesser clinical severity.

So, the gene defects of FGS1, FGS2, FGS4, FGS5, FGS6 and –7 are known; only FGS3 remains elusive. FGS1 is a rare true mental retardation syndrome (only 7 out of 700 families are known to me).

What remains unknown in FGS2 is how many children/boys with a FLNA mutation have periventricular nodular heterotopia (PVNH), on MRI, and conversely, how many with PVNH have an FLNA mutation.

We can probably forget about FGS4 and FGS5, seen respectively only once in an Italian family and in a Brazilian family. I’m not sure I’ve ever made the diagnosis of FGS6 or -7 securely; one should think of FGS6 whenever one sees a relative in a family with a big head, speech delay, and a Lujan-Fryns like phenotype (true also of FGS1). Thus, I am inclined to postulate at the moment that FGS3 will ultimately turn out to be the most common form of FGS.

A final note. Nowadays, before diagnosis of FGS is “set in concrete,” at least one affected boy in each family must have a micro-array (uCG) study to be sure the child does not have one of many conditions mimicking FGS due to a microdeletion or microduplication detectable on uCGH. Thus, all individuals previously diagnosed as “Dubowitz syndrome” and then rediagnosed as having FGS with small head (frequently with metopic and/or other craniosynostosis) should have a uCGH study to rule out the 1q21.1 microdeletion syndrome.

FGS Type/Gene Location/Reference:
1 and Lujan-Fryns MED12 Xq21-Xq22 Risheg et al., Nat Genet 39(4): 451-3, 2007
2 (PVNH) FLNA Xq28 Hehr et al., J Med Genet 43(6): 541-4, 2006; Unger et al., Am J Med Genet 143A: 1876-9, 2007
3 MID1 ? Xp22.22 Dessay et al., ibid 112:6-11, 2002
4 CASK Xp11 Piluso et al., Am J Hum Genet, outline 2/5/2009
5 ? 4 mB duplication Xq22.3 Jehee et al., Am J Med Genet 139: 221-226, 2005
6 and Lujan-Fryns UPF3B Xq25-q26 Tarpee et al., Nat Genet 39(9): 1127-1133, 2007
7 BRWD3 Xq21.1 Field et al., Am J Hum Genet. 81: 367-374, 2007

The best way to become acquainted with a subject is to write a book about it – Benjamin Disraeli

Adrian Vasilescu: Factori din piaţă vor să vândă mai scump şi fac zgomot

Recentele creşteri de preţuri la carburanţi şi alimente sunt generate de “factori din piaţă care vor să vândă mai scump’, dar în lunile următoare preţurile se vor regla în funcţie de cerere şi ofertă, a apreciat, vineri seară, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, la un post privat de televiziune – stire Agerpres

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

Completare: anul acesta (2013) Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este azi 17 martie

Predica la Duminica lasatului sec de brinza
( a Izgonirii lui Adam din Rai )
Despre lucrarea faptelor bune in ascuns si despre milostenie

Iar tu postind, unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti (Matei 6, 17)

Iubiti credinciosi,

Domnul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca sa faca ascultare de Parintele Sau si sa slujeasca la mintuirea neamului omenesc, scotindu-l din robia diavolului si a mortii. In toata Evanghelia El a invatat neincetat pe oameni, cum sa faca voia lui Dumnezeu si cum sa lucreze faptele bune spre slava Lui si spre mintuirea sufletelor lor. In dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe linga alte invataturi, ne arata cum sa postim si unde sa adunam comoara pentru sufletele noastre. Iata ce zice in privinta postului ca sa fie spre slava lui Dumnezeu si spre mintuirea sufletelor noastre: Tu insa, cind postesti, unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau care este in ascuns; si Tatal care vede in ascuns iti va rasplati tie (Matei 6, 17-18).

Dar Mintuitorul ne-a poruncit nu numai postul sa-l facem in ascuns, spre a scapa de slava oamenilor, ci si milostenia, si rugaciunea, si toate faptele bune, ca iata ce zice: Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor, ca sa fiti vazuti de ei; altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1). Deci, cind faci milostenie, nu trimbita inainta ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni; adevarat graiesc voua ca isi iau plata lor. Tu insa, cind faci milostenie, sa nu stie stinga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sa fie intr-ascuns si Tatal tau care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Iar cind va rugati, nu fiti tristi ca fatarnicii carora le place, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stind in picioare, sa se roage ca sa se arate oamenilor; adevarat graiesc voua ca isi iau plata lor. Tu insa, cind te rogi, intra in camara ta si, inchizind usa, roaga-te Tatalui tau care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie (Matei 6, 2- 6).

Iata, fratii mei, cum ne-a invatat Mintuitorul nostru Iisus Hristos sa lucram intru ascuns, spre a ne feri de pacatul cel mare al mindriei si al slavei desarte care de multe ori ne vine din lauda oamenilor.

Dar oare intotdeauna trebuie sa lucram faptele bune in ascuns? Suntem datori sa lucram faptele bune si in ascuns si la aratare, cind nu vom putea sa le ascundem. Numai un lucru sa avem in vedere: ca toate faptele noastre sa fie placute lui Dumnezeu si spre slava Lui. Ca zice Mintuitorul nostru Iisus Hristos: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incit sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, ori de facem fapte bune in ascuns, ori intru aratare, sa le facem spre slava si placerea lui Dumnezeu. Acest lucru ne invata si vasul alegerii marele Apostol Pavel, zicind: De aceea, ori de mincati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti. (I Corinteni 10, 31).

Dumnezeiestii Parinti ne arata ca fapta are trup si suflet. Trupul faptelor bune este lucrarea lor, iar sufletul faptelor bune este scopul cu care le lucram. Deci, se cuvine sa fim cu mare luare aminte la scopul cu care lucram faptele cele bune. Fapta buna facuta cu scop rau are temelie de umbra si, pe linga faptul ca pierdem osteneala savirsirii ei, ne facem vinovati de osinda. Caci Dumnezeu, care vede cele ascunse ale inimii noastre nu ia aminte la cele ce facem, ci la scopul cu care lucram fapta buna.

Acest adevar ni-l arata si dumnezeiescul parinte Maxim Marturisitorul, care zice: “In toate cele facute de noi, Dumnezeu ia seama la scop” (Filocalia, vol. II, Sibiu, 1947, p. 86). Caci unul lucreaza fapta buna ca sa fie laudat si cinstit de oameni, altul, ca sa cistige bani sau avere, iar altul, ca sa traga pe unii la pacate si dezmierdari. Toate aceste scopuri sunt rele si vatamatoare de suflet. Altul insa sufera toata osteneala faptelor bune si cu multa rabdare si smerenie isi duce crucea vietii avind in vedere numai scopul sfint de a face toate spre slava lui Dumnezeu, spre a cistiga mila si indurare in ziua mortii si a Judecatii de apoi ca sa-si mintuiasca sufletul. Fericit si de trei ori fericit este asemenea om care nu doreste altceva in viata decit mintuirea sufletului sau.

Oare citi din sfinti, urind slava de la oameni, au fugit de lume si au slujit lui Dumnezeu prin pustietati si prin stincile pamintului! Iar unii, spre a fi uriti si batjocoriti de oameni, s-au facut nebuni pentru Hristos, precum au fost sfintii Andrei si Simon. Altii, avind in vedere prapastia slavei desarte, se sileau mai mult a ascunde faptele bune decit a le lucra. Asa vedem pe acel batrin care se departa totdeauna intru adincul pustiului si acolo isi petrecea viata lui in tacere, in liniste si rugaciune. Odata l-a intrebat ucenicul lui, zicind: “Pentru ce, parinte, totdeauna fugi de noi si te departezi in adincul pustiului? Nu este mai bine sa traiesti aproape de oameni, ca vazind ei nevointa si viata ta buna, sa se foloseasca si altii, si tu vei avea mai mare plata de la Dumnezeu?”

Raspuns-a batrinul: “Crede-ma, fiule, ca macar de ar fi cineva asemenea cu Sfintul si Marele Prooroc al lui Dumnezeu Moise si ar trai impreuna cu oamenii, nu poate sa se cheme fiu al lui Dumnezeu dupa dar si sa-si foloseasca sufletul sau nicidecum. Ca eu sunt fiu al lui Adam, si precum Adam parintele meu, vazind roada frumoasa si buna la gust, n-a rabdat sa nu guste, prin care a murit, asa si eu, cind vad rodul pacatului, indata il poftesc, prin care luind si gustind mor. Pentru aceea, Preacu-viosii nostri Parinti, fugeau din lume la pustie, ca sa-si omoare patimile si poftele dulcetilor caci acolo nu aflau mincare care naste poftele pacatului” (Pateric, Rm. Vilcea, 1930. Despre smerenie).

Iubiti credinciosi,

Astazi se lasa sec de brinza, iar de miine incepe Sfintul si Marele post al Pastelui, care dureaza sapte saptamini. Primele sase saptamini formeaza postul propriu-zis, iar ultima saptamina de la Florii pina la Invierea Domnului, postim sapte zile in cinstea Sfintelor si mintuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

De felul cum trebuie sa postim ne invata Insusi Mintuitorul in Evanghelia de astazi, cum am amintit la inceput. Adica sa postim dupa puterea fiecaruia, dar in taina si cu bucurie, iar nu cu tristete, caci sunt o parte din crestini care spun: “Eu nu pot posti ca sunt bolnav!” Sau daca totusi postesc o zi, doua se arata tristi, indispusi si chiar agitati. In aceasta privinta, fratii mei, trebuie sa stiti ca “Biserica nu este omoritoare de oameni ci de patimi”. Postul de mincare de dulce si chiar de vin este rinduit de Biserica pentru toti, dar dupa putere. El este necesar tuturor, mai ales celor tineri, ca sa-i opreasca de la pacate si de la patimile trupesti. Iar daca cineva este bolnav, batrin sau neputincios sa asculte de duhovnicul lui si sa posteasca dupa cit poate.

Sa stiti si aceasta, ca postul este de doua feluri. Post trupesc, adica infrinare de la mincare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu si de a ne stapini firea. Al doilea, este postul sufletesc, adica infrinarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a miinilor sa nu lucreze vreun pacat si, mai ales, infrinarea mintii de la imaginatii si ginduri patimase, a inimii de la pofte si tot felul de rautati “care ies din inima” si a vointei ca sa nu accepte savirsirea vreunui pacat.

Iata deci, cele doua feluri de posturi. Numai cine posteste cu amindoua felurile de post, adica si cu trupul si cu sufletul, numai acela tine post intreg si adevarat. Iar daca cineva este bolnav sa se infrineze de la mincare dupa putere, dar sa posteasca de minie, de tutun, de betie, de cearta, de injuraturi, de glume, de somn mult, de ginduri si imaginatii necurate, de carti rele, de pacate urite trupesti si sufletesti, de furt, de minciuna, de judecati prin tribunale, de vrajitorie, de avorturi, de divort, de dezbinari intre rude si de tot pacatul. Ca mai mare este postul sufletesc de ginduri si de faptele rele, decit postul trupesc de mincare. Cine se infrineaza de la toate aceste rautati se va putea cu usurinta infrina si de la mincare si bautura.

Poate intreba cineva de vechimea postului, crezind ca postul a fost rinduit de Biserica mult mai tirziu. Aici va amintesc cuvintele Sfintului Vasile cel Mare care spunea ca postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rinduit chiar din rai. Caci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toti pomii din rai poti sa maninci, iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu maninci, caci, in ziua in care vei minca din el, vei muri negresit! (Facere 2, 16-17). Vedeti vechimea postului? Iar daca Adam si Eva au calcat porunca postului si ascultarii, vedeti ca au fost izgoniti din rai si au murit? Iata vechimea postului si iata si urmarile celor ce au putut dar n-au voit sa posteasca. Deci si noi sa ne silim a trece curgerea Postului Mare, cu infrinare dupa puterea trupeasca si sufleteasca. Iar cind nu putem sau nu stim cum sa postim sa urmam sfatul preotului nostru.

Iubiti credinciosi,

Postul se respecta si in Legea Veche. Iudeii posteau lunea si joia si in anumite zile dupa rinduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea Harului, Sfintii Parinti, pornind de la cultul iudaic, au rinduit doua zile de post saptaminal obligatoriu: miercurea, in amintirea vinzarii Domnului de catre Iuda si vinerea, in cinstea rastignirii Lui pe cruce. Mai tirziu s-a rinduit si lunea zi de post, mai ales pentru calugari, ca sa prisoseasca in toate Biserica crestina fata de cultul iudaic. Apoi s-au rinduit si celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru pocainta si cresterea noastra duhovniceasca este Postul Mare. In acest sfint post crestinii se infrineaza de la mincare de dulce, merg cit mai regulat la biserica, se impaca unii cu altii, sotii tin definitiv curatenie trupeasca. Apoi toti se roaga mai mult, citesc regulat Psaltirea, fac metanii si milostenie dupa putere, se spovedesc si se impartasesc in post de doua ori, sau macar odata pina la Sfintele Pasti, renunta la judecati, la certuri si distractii care robesc mintea si inseala pe multi.

Pentru a avea folos de post si pentru a-l trece cu usurinta, trebuie sa-l unim cu inca doua fapte bune cu sfinta rugaciune si cu milostenia. Rugaciunea si postul formeaza cele doua aripi cu care crestinul poate zbura pina la Hristos, iar amindoua unite cu milostenia ne duc pina in fata Preasfintei Treimi si formeaza cea mai sigura si scurta scara de mintuire pentru crestini. O scara numai cu trei trepte care ne poate ridica de jos, unde suntem cazuti impreuna cu Adam, pina sus, in Imparatia Cerurilor. Sa iubim aceste trei virtuti si sa le lucram toata viata, dar mai ales acum in Postul Sfintelor Pasti. Postul este jertfa trupului, rugaciunea este jertfa sufletului, iar milostenia este jertfa dragostei in Hristos.

Sa postim cu dragoste si sa urcam scara Postului Mare cu bucurie, iar nu suspinind, “ca pe datatorul de bunavoie il iubeste Dumnezeu”. Adam a cazut calcind porunca postului. De aceea se si numeste Duminica de astazi “a Izgonirii lui Adam din rai”. Noi insa sa ne ridicam din caderea lui Adam, incercind cu post, cu rugaciune si cu milostenie, scara celor patruzeci de zile ale Marelui Post, crescind duhovniceste in credinta, in dragoste si in nadejdea mintuirii, pina vom ajunge inaintea lui Hristos inviat si in lumina cea neapusa a Preasfintei Treimi.

In seara aceasta se citeste la vecernie o rugaciune de iertare si se iarta, acasa si in biserica, toti credinciosii din fiecare sat, parohie, familie, ca si cei din manastiri. Fara iertare nu putem incepe postul, nu ne putem ruga si osteneala ne este fara folos. Iar incepind de miine, timp de patru zile se citeste, in fiecare biserica, “Canonul Mare” al Sfintului Andrei Criteanul, o prea frumoasa rugaciune de pocainta. Care puteti, luati parte cu evlavie la slujba Canonului Mare, care se citeste patru zile. Acasa cititi carti de rugaciuni si carti crestinesti, dupa timp si putere faceti metanii si, mai ales, cititi Psaltirea pina la Sfintele Pasti, ca mare putere au psalmii.

Cu aceste scurte invataturi duhovnicesti, incheiem predica de azi si rugam pe bunul Dumnezeu sa ne binecuvinteze inceputul Postului Mare, ca sa-l parcurgem cu folos si sa ajungem cu bucurie sa ne inchinam si slavitei Sale Invieri. Amin.

Sursa: http://paginiortodoxe2.tripod.com/predici_cleopa_duminici/dumin_izgonirii_lui_adam_n.html


Despre lucrarea faptelor bune în ascuns şi despre milostenie – Pr.Cleopa

Epistola Soborniceasca a Sfântului Apostol Iacov

CAPITOLUL 4
Să fugim de plăcerile deşarte. Împotriva bârfitorilor şi a celor îngâmfaţi.

1. De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre?
2. Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi dobândi ce doriţi; vă sfătuiţi şi vă războiţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.
3. Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri.
4. Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu.
5. Sau vi se pare că Scriptura grăieşte în deşert? Duhul, care sălăşluieşte în noi, ne pofteşte spre zavistie?
6. Nu, ci dă mai mare har. Pentru aceea, zice: “Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har“.
7. Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi.
8. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va apropia şi El de voi. Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi sfinţiţi-vă inimile, voi cei îndoielnici.
9. Pătrundeţi-vă de durere. Întristaţi-vă şi vă jeliţi. Râsul întoarcă-se în plâns şi bucuria voastră în întristare.
10. Smeriţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.

Mânăstirea Putna – Psalmul 8 (audio)

Fragment din Omilia a XI-a (Macarie cel Mare Egipteanul) – continuare:

“In (vremea) legii (celei vechi), Dumnezeu a poruncit lui Moise să facă un şarpe de aramă, să-1 înalţe şi să-1 pironească în vîrful unui lemn. Toţi aceia care, muşcaţi fiind de şerpi, priveau la şarpele de aramă, se vindecau (Num. 21, 4 şi urm.). Aceasta s-a făcut cu un rost anumit şi anume: cei ce erau copleşiţi de grijile pămînteşti, de închinarea la idoli, de plăcerile (sugerate) de satan şi de orice impietate, (erau obligaţi) în felul acesta, — fie şi pentru puţin timp — să-şi ridice privirea de la cele de jos către cele de sus, apoi de la acelea să se înalţe (cu gîndul şi mai sus), către Cel Preaînalt; sporind cîte puţin şi devenind fiinţe superioare, să afle că El, (Dumnezeu) este superior întregii creaturi.

De aceea şi ţie ţi-a poruncit să devii sărac, să vinzi tot ce ai şi să dai (preţul obţinut) săracilor ; pentru că, chiar dacă ai vrea să te tîrăşti, (ţinîndu-ţi privirea aţintită la cele de) pe pămînt, să nu poţi (face aceasta). De aceea, cercetîndu-ţi inima, să începi a spune în cugetul tău: «întrucît nimic nu avem pe pămînt, să ne îndreptăm (gîndul) către cer, acolo unde am depus comoara noastră». (Atunci, numai-decît), mintea ta începe să se ridice către cele înalte, începe a le căuta pe cele superioare şi a spori întru ele.

Ce înseamnă aceasta: Şarpele cel mort (care) biruia pe (şerpii) cei vii, era o preînchipuire a trupului Domnului. Pentru că El a ridicat şi pironit pe lemnul crucii trupul pe care 1-a luat din Măria şi (aşa) un trup mort a învins şi a ucis pe şarpele cel viu care se tîra prin inima (omului). Mare minune este aceasta! Şarpele cel mort a ucis pe cel viu! Şi în ce chip Moise a făcut un lucru nou, făcînd o asemănare a şarpelui celui viu, tot aşa şi Domnul a făcut un lucru nou din Măria şi S-a îmbrăcat cu acesta. El nu şi-a adus trupul Său din cer, ci Duhul cel ceresc, Care a intrat (în firea) lui Adam. (Trupul) luat (din Măria) s-a unit cu dumnezeirea, iar (dumnezeirea) a îmbrăcat trup omenesc, format din pîntecele (fecioarei). Şi după cum, pînă în vremea lui Moise, Domnul n-a poruncit să se facă în lume un şarpe de aramă, (pe care privindu-1 cei muşcaţi) de şerpi, să se vindece, tot aşa nu s-a arătat în lume, pînă la (venirea) Domnului, un trup nou, fără de păcat, (izbăvitor al omenirii din moarte). Pentru că, după ce primul Adam a călcat porunca, moartea a împărăţit peste toţi fiii acestuia. (Dar odată cu întruparea Fiului lui Dumnezeu), a învins trupul cel mort pe şarpele cel viu.”

Doamne ajută!